WIR. MACHEN. UNABHÄNGIG!

Wir wollen ein freies Süd-Tirol!

Selbstverwaltung

Wir können es besser ohne Rom!

Identität

Wir sind und bleiben Tiroler!

Gesundheit

Wir kurieren das Gesundheitswesen!

Zuwanderung

Wir wollen keine Überfremdung!

LKW-Verkehr und Mobilität

Wir bringen den Verkehr auf Schiene!

PERLADIN

Nëus. Fajon. Ndependënc!

Nëus sud-tirolesc ne son nia talians! La purteniënza de Sud-Tirol ala Talia nes à menà te na dependënza politica y ecunomica. L ie unfat de cie che la nen va: canche la vën a chëles, iel ala fin dla finedes for Roma che tol la dezijions. Chësta subordinazion y chësc paternalism ne ulons nia!

, y no mé rujené. Nsci la miena la Süd-Tiroler Freiheit. Nëus son la forza che mëina canche la nen va dla politica populera, de na imigrazion limiteda y cuntruleda, dla cunlaurazion cun l Tirol dl Nord y l Tirol dl Ost, de putenzië l trasport publich, de slesiré la grovaria de transiamënt, de avëi n sistem saniter che va bën y de realisé la zitadinanza dopla.

Vester ndependënc, chësc ie nosc gran travert. Nëus son segures: Sud-Tirol sà da fé miec zënza Roma. Nfintanche tucon mo pra la Talia, nen vàla de defënder l’autonomia y de ghiré l plu che la va na aministrazion autonoma. L’autonomia ie eder mé na soluzion provisora. Nëus ulon l’autodeterminazion, ajache l’autodeterminazion ie l troi per ruvé ala ndependënza.

Identità: nëus son y reston tirolesc!

Da n pont d’ududa storich, culturel y etnich ie Sud-Tirol na pert dl Tirol. Acioche la reste nce nsci, vàl de bujën dla Süd-Tiroler Freiheit. Scebënche on l’autonomia, messons tresora scumbater per nosc dërc. Nëus ulon:

  • Respeté l dërt de adurvé la rujeneda dl’oma y straufé la trasgrescions.
  • Ti dé la prezedënza ai mutons tudësc tla scolines y scoles tudësces.
  • Mantenì l nseniamënt dla rujeneda dl’oma, perchël dijons de no a esperimënc te de plu rujenedes (CLIL).
  • Tò y jì i decrëc fascisć sun i toponims y purté ite, do criters scientifics, i inuemes storics aldò, y tò demez i relic fascisć y i mëter te n museum.
  • Cuncretisé plu riësc che la va la zitadinanza dopla per i sud-tirolesc.

Imigrazion: adurvon regules tleres.

L’imigraziun nes mët nëus sud-tirolesc dan drët de gran ndesfidedes. Nfintanche la Talia fej ora ciun extracomuniters y tanc che dë ruvé te Sud-Tirol, ne n’ons degun cuntrol. L uel vester regules tleres. Nëus ulon:

  • Che la cumpetënza per l’imigrazion ti vënie sëurandata a Sud-Tirol: nëus messon nstësc fé ora chi che vën a sté tlo da nëus.
  • Scirmé ora bel aslune i furesć criminei.
  • Na imigrazion cuntruleda: degun dërt de sujurnanza per imigranc zënza documënt d’identità.
  • Regules tleres per l’integrazion: i imigranc à da se adaté a nosta maniera de vita y a nosta tradizions.
  • Cuntribuc soziei y cëses populeres per extracomuniters mé sce i à laurà y paià ite la cuntribuzions tlo da almanco cinch ani.

Aministrazion autonóma: nëus ti son zënza Roma.

Sud-Tirol ne adrova nia la Talia. Dut cie che pudon manejé nstësc, funzionea miec. Uni ciamp che Sud-Tirol pò aministré nstës, ie n var inant de viers dl’autonomia. Nëus ulon:

  • Sovranità sun chëutes y pensions: i scioldi de nosc contribuënc à da resté te Sud-Tirol.
  • Na polizia raionela sud-tiroleja.
  • Na posta sud-tiroleja.
    Na scuadra sportiva sud-tiroleja.
  • Tò ju l Cumissariat dl Guviern y ti sëurandé si funzions al Sëurastant provinziel.

Sanità: cun nëus devënta la sanità publica inò saninton!

Nosc servisc saniter ie maladic y n sënt che l ie piurà. L mancia dutores; i tëmps d’aspieta ie lonc; dutores che ne rejona nia tudësch y repartizions de nasciuda che stluj. Nsci ne pòssela nia jì inant! Nëus ulon:

  • Mantenì i uspediei raionei cun duta la repartizions.
  • Tëmps d’aspieta plu curc per la vijites y lidëza per i paziënc da crì ora l luech de cura.
  • L’adurvanza dl lingaz tudësch (cunversazions cun i dutores, analises).
  • L recunescimënt automatich de duc i tituli de stude fac tl’Austria, ncurajamënt acioche i dutores jëuni debe inò ëuta te Sud-Tirol y nce furmazion spezialistica per dutores te Sud-Tirol.
  • N servisc de prim aiut che va sëura i cunfins ora y na majera cunlaurazion danter i uspediei tl Tirol dl Nord, dl Ost y de Sud-Tirol.

Trafich de camions y mubilità: nëus menon l trafich sun la scines.

L trafich de camions sëura l Prëner ora crësc for plu y plu. Tres la fuera y i gasc de desćëria se amàlen y la linges d’auti danejea nosta economia. N adrova mesures miredes per smendré l pëis dl trafich. Nëus ulon:

  • Smendré zacotan l trafich de camions sun l’autostreda tres n cunzet dl trafich che tole en cunscidrazion dut l Tirol (aumenté l daz per i camions, ublië a jì cun cërta marcianzia sun scines, pruibì i viages de nuet, lascé passé i camions a tlapedes).
  • N sistem de tarifes uniter per dut l Tirol, sc’che de dì na cherta che vel per dut l Tirol, da adurvé per duc i mesuns de trasport publich tla region europeica dl Tirol.
  • L putenziamënt dl trasport publich: realisazion dla ferata tres l jëuf de Resia, la ferata de Sëuradesc y la ferata dla Val de Turesc cun cunliamënt al Zillertal.
  • Avëi n cunliamënt diret tres la ferata “Railjet“ da Bulsan a Viena y mëter inò a jì l cunliamënt dla ferata Lienz-Dispruch cun la puscibelteies de senté su tl Wipptal y tla Val de Puster.
  • Prutezion contra la fuera isolan l’autostreda cun strutures aposta dlongia i raions abitei.

A la dì en curt: nëus scunon nosc ncësa! Nëus. Fajon. Ndependënc!